The last fuck

by Geeea

 

Ne-am intors in camera si m-a posedat din picioare, linga chiuveta. Eram imbracati amindoi – imi arata, astfel, ca nu e vorba de dragoste, ci de o nevoie pe care si-o satisfacea fara sa se opreasca din trait. N-a vrut sa-mi dea ce-i cerusem, o ultima noapte de dragoste – pentru ca ura faptul ca-l iubeam. Voia doar sa mi-o traga – si cred ca ar fi vrut chiar sa uite ca mi-o trage mie. Sau chiar ar fi vrut sa nu fi fost eu deloc acolo, sexul docil care-i primea zvicnirile obosite. Pentru ca, in ciuda unei tandreti de vechi prieteni, pe care o detestam pe atunci (dar, vai, nu si acum!), cind venea vorba de sex – ei, da, rar de tot, doar cind printul intunericului avea o nevoie si in acelasi timp o lipsa – devenea insensibil. Trebuie ca-si amintea el ce pericol pentru libertatea lui e o femeie care se indragosteste asa, fara speranta si fara logica si control…

Ultima partida de sex a fost, deci, groaznica. Si daca m-as fi infrinat si n-as fi scris cuvintul asta de telenovela, tot asa as fi descris lucrurile in capul meu (pentru ca lucrurile sint asa doar daca mintea noastra le da ast nume, nu?).

M-a impins spre chiuveta, cu spatele la el. M-a pus sa-mi scot toate hainele de sub fusta lunga de hippioata. S-a oprit in mine si m-a tras de par. Uita-te in oglinda!

Imi trageai capul intr-o parte cu ura. Te-am urit si eu, atunci. Era momentul pe care-l asteptasem ceva ani – te asteptam cu anii, pe atunci si speram sa te mai primesc o data in mine si sa nu stiu ca va fi ultima oara.

Iar atunci am stiut. Era futaiul de desprindere. Imi aratai ca nu inseamna nimic, dar absolut nimic pentru tine, ca vii la mine ca la bordel. Dar tu erai printul – cel putin al inimii mele. As fi alungat pe oricine pentru un minut cu tine. Ti se cuvenea totul. Te priveam cu rusine in oglinda si nu simteam nimic sexual. Nimic in vintre. Gol. Vedeam insa o dimineata de primavara (cum altfel?!) cind, cuprinsa brusc de dorinta, m-am urcat la loc in tramvai, dupa ce abia coborisem sa merg la scoala – asta ca sa ma intorc inapoi la tine, in patul scirtietor si sa ne iubim. A fost nevoie de o singura scapare a gindului inspre magia…

Atunci am ratat poza de grup cu colegii mei, scena a absentei mele din grupul din fotografie.

Iar ani mai tirziu, cind ma presai de oglinda, incercam sa suprapun peste imaginea ta pe cea veche, in sepia, a inceputurilor inocente, atunci cind crezi ca daca te vrea cu pasiune atunci te si iubeste si o sa fiti impreuna vesnic. Incercam sa nu pling – de umilinta, printre altele, pentru ca eram redusa la stadiul asta, de obiect in miinile tale, manevrat fara dragoste. Credeam eu. Acum stiu ca si asta e mai bine decit absenta care a urmat…

Cind te vazusem la usa mea, se stersesera toate momentele de asteptare. Ore chinuitoare cind eram departe de casa si-mi imaginam ca trebuie sa ma intorc repede ca s-ar putea sa vii tu si eu sa nu fiu. Asta pentru ca venisei odata, pe seara, si apoi ai plecat putin – mi-ai zis sa las usa deschisa, ca te intorci la noapte – si nu ai mai venit. Iar eu te-am asteptat vreo doi ani, cu biletele in usa de cite ori plecam, pe care scriam destul de precis – pe cit puteam eu sti, de fapt, unde plec si cind e posibil sa ma intorc. Nu-mi doream decit sa vii inapoi, macar pentru o noapte – si uite ca noaptea aia venise, eu stiam ca nu va fi ultima, dar stiam rau de tot, in carnea pe care nu o iubeai deloc, ca despre dragoste, chiar in forma aia, atit de lipsita de dragoste, era vorba ultima oara.

~ by Rin Tin Tin on August 27, 2007.