Castraveti a l’anglaise

by ExWayZee

Era iulie. Dupa o noapte de alcool si ploaie torentiala petrecuta pe un
balcon in limba unui agatament anonim de la o petrecere anonima, m-am
trezit intr-un soare infernal si in zgomot de hormoni nesatisfacuti
care imi tropaiau intre picioare.

Vorbeam de ceva timp cu un englez… Cate un mild cyber sex now and then
si multe eschive – ma invita mereu la el iar eu faceam pe mimoza. Ma
retinea faptul ca avea cu 15 ani mai mult ca mine.. adica vreo 40. In
plus, arata (il vazusem intr-o foto de pasaport) ca Shrek dupa ce facuse
baie in inalbitor. Mare, alb si cam diform pe alocuri. Whatta hell,
mi-am zis, at least he speaks fuckin’ good English (I’m a sucker for a nice
Brit accent).

In realitate arata mai bine. Macar zambea incontinuu. Cred ca era
foarte fericit ca mai avea cu cine sa sporovaiasca pe limba bardului de pe
Avon. M-a invitat in casa, mi-a facut turul apartamentului, destul de
puritan, dar teribil de linistit si racoros. Ma simteam ca in vizita la o
matusa.

Cred ca era mai stingherit ca mine. Am facut vreo 10 minute conversatie
stupida si seaca, la tsigarea de dinainte. Hormonii mei oscilau intre
a fugi de acolo urland si curiozitatea de soarece hipnotizat de vipera:
oare ce o sa se intample?

Dupa un moment de tacere interminabil de lung (din pacate singurul
lucru cu asemenea calitati, s-a dovedit ulterior), s-a hotarat sa inceapa.
Ar trebui scrisa o regula de aur a one-standurilor care sa nu permita
sarutatul fara acceptul ambelor parti. Avea niste buze moi si reci, pe
care am incercat sa nu le resping ca pe o nevertebrata lipicioasa, care
ma desfacea cu o limba curioasa, explorand fara violenta, ci cu
aplicatie, un fel de foame calculata.

L-am lasat sa ma dezbrace ca pe o papusa gonflabila. Ma amuza in sila
grija cu care ma manuia, intai bluza, lasand fiecare san sa zvacneasca
bronzat pe jumatate, ca merele vrajitoarei, pe o parte alb, pe cealalta
rosu… care o fi otravitoare?

Stateam in picioarele goale pe oglinda rece a parchetului, asteptand
cuminte sa vad ce se mai intampla. Din spatele meu doua degete mi-au tras
in jos slipul care a aterizat alb in mijlocul camerei, lasandu-ma maro
si goala in fata unui englez cu ten de ceata si ploaie, cu pantalonii
ridicati promitator sub burta si curea. S-a dezbracat si el, cu miscari
deloc sexy, si m-a tras spre dormitor. M-a asezat usurel in patul
mare, singur in mijlocul camerei, cu asternuturi sifonate ca dupa somn, si
si-a revarsat peste mine moliciunile albe.

Imi venise ideea ca parca ma poseda o meduza. Degete rotunde si grasute
imi pipaiau fiecare particica a corpului, care isi retrasese ca in
“Lacustra” podurile la mal si statea precum o mireasa violata de nashul
mare, recalcitrant la orice excitatie. Dar pana si mireasa isi are
nashul. Mi-a coborat in sfarsit intre picioare si m-a scormonit brusc cu o
limba neasteptat de viguroasa, care m-a lins, m-a intins, m-a desfacut
mult-mult timp, (faster, Simon, faster) pana cand toata umezeala
dinauntru mi-a navalit in creier, lipicioasa ca pielea unei broaste cleioase
(ok, I’m cummin’). So I did.

Hormonii la loc comanda. Ma pregateam sa ma afund intr-un spleen
postcoital de tarfa cu constiinta, cand m-a intors ca pe o clatita si mi-a
dovedit pe la spate ca sexul cu castraveti este totally underrated.
Pentru o leguma, usor trecuta si stafidita, his dick did a pretty good job.
Spre deosebire de mine, care n-am fost capabila sa-i fac nici un fel de
job, nici hand, nici blow. Il simteam in mana ca pe un modelino, iar
in gura ca pe un prezervativ umplut cu apa. In ambele cazuri ma bufnea
rasul.

De cate ori imi aduc aminte de el, imi cumpar un castravete turcesc, in
tipla.

~ by Rin Tin Tin on July 9, 2007.

5 Responses to “Castraveti a l’anglaise”

  1. hmmm…. cam moale, asa, ca un prezervativ umplut cu apa.
    I-as fi spus: Natura moarta cu castravete (in mijloc)

  2. Excelentă cromatica. Dar şi comparaţiile cu mediul animal, ceea ce amplifică scârba faţă de un asemenea personagiu.

  3. Nu m-am futut niciodata cu un englez, insa cam asha mi-l imaginam. Povestirea ta raspunde in cel mai inalt grad prejudecatilor culturale cu care ii percepem (a priori, fara sa ii cunoastem) pe englezi. Cand se mai dovedeste ca asa e si in realitate…. nu mai e nimic de zis. Belea povestirea, mi-a placut.

  4. Postu asta mi-a stricat orice chef de a fute vreodata un englez =))

  5. oameni nebuni

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: